...Remedii Divine...!
"Cercetati toate lucrurile si pastrati ce este bun" - (1 Tes. 5:21) !!!

Scriptura ne copleseste...!

“Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.” (2 Timotei 3:16-17)

 

 

JERTFA SUPREMA!  

Citind un pasaj ca de exemplu cel de la Matei 26:17-29 ne sare in ochi faptul ca Isus Hristos urma sa patimeasca si sa fie omorit la Ierusalim…, fapte demne de contemplat!
Evenimentele centrate in jurul mortii Domnului Isus ocupa nu intamplator  mai mult decat o treime din spatiul evangheliilor (Matei, Marcu, Luca si Ioan), deoarece intentia Duhului Sfant, care i-a indemnat pe cei care au relatat, a fost ca noi sa privim cu atentia cuvenita la moartea Aceluia in care avem rascumpararea!
In pasajul amintit de la Matei, Domnul face cateva sublinieri, pentru a ne facilita intelegerea privind moartea Sa, binecuvantarile pe care le avem prin jertfa Lui, etc.  Sa privim deci la PROCLAMATIA mortii Sale, SEMNIFICATIA acestui fapt, si care sunt IMPLICATIILE…! 

1)  In primul rand observam ca moartea Domnului este proclamata cu insistenta.  De la un moment dat, in activitatea Sa, Domnul Isus a tot reamintit ucenicilor acest lucru.  De exemplu la Matei, cap. 16, dupa ce Petru L-a recunoscut drept "Hristosul, Fiul Dumnezeului celui Viu!", evanghelistul mentioneaza ca “de  atunci incolo, Isus a inceput sa spuna ucenicilor Sai ca El trebuie sa mearga la Ierusalim, sa patimeasca mult din partea batranilor, din partea preotilor celor mai de seama si din partea carturarilor; ca are sa fie omorat si ca a treia zi are sa invie.”
Domnul Isus Si-a tot proclamat moartea Sa cu scopul ca ucenicii sa realizeze o justa intelegere a acelui fapt, sa priceapa necesitatea jertfei Lui pentru cei ce-si doresc rascumpararea, sa inteleaga pe deplin valoarea cardinala a acelui act. 
  Cel ce se-ndrepta spre cruce, stia cat de importanta este moartea Sa, pentru noi toti…!

In moartea Sa pentru noi, putem avea cu totii rascumpararea, mantuirea, si implicit, viata vesnica.  De fapt, nimeni nu poate fi mantuit aparte de jertfa Sa, pentru ca nu exista o alta Cale…! El Si-a dat viata in locul nostru… A intrat El la judecata, incarcat cu pacatele noastre, si a fost condamnat la moarte, pentru a ne salva pe noi.  Iata de ce Si-a proclamat  jertfirea Sa, si de ce ne cere si noua ca mereu, cand participam la ‘masa Lui’ (la Cina Sa) sa ne reamintim de acest fapt, sa “vestim moartea Domnului, pana va veni El” (1 Corinteni 11:26 

Dragul meu, nu esti mantuit prin ceea ce faci tu sau prin ceea ce fac altii pentru tine!  Este randul meu acum, si a tuturor rascumparatilor, sa-ti proclamam si tie ca prin moartea Lui tu poti fi salvat.  Daca te increzi in jertfa Lui, vei fi iertat de pacatele tale, si mantuit pentru vesnicie.  Nimic altceva nu-ti poate aduce iertarea decat jertfa Domnului Isus Hristos, cand o accepti ca substitut si pentru tine.  Daca tu te increzi in ‘jertfa personala’ pe care tu o faci prin faptele tale bune, in ritualuri religioase, in slujbele pe care le fac altii pentru tine, etc. nu vei cunoaste iertarea!  Credinta/increderea insa in jertfa Lui, te va mantui cu certitudine! 

2)  Sa vedem mai indeaproape care este semnificatia jertfei Domnului Isus Hristos!
La Matei 26:17-18 citim urmatoarele:
“ In ziua dintai a praznicului Azimelor, ucenicii au venit la Isus si I-au zis: ‘Unde vrei sa-Ti pregatim sa mananci pastile?’ El le-a raspuns: ‘Duceti-va in cetate la cutare om si spuneti-i: Invatatorul zice: Vremea Mea este aproape; voi face Pastile cu ucenicii Mei in casa ta.’”
Observati expresia “VREMEA MEA ESTE APROAPE”!  Erau Pastele, se intrase in saptamana praznicului Azimelor, si Domnul Isus spune ca a sosit de fapt “vremea Lui”…
Evanghelistul Ioan spune ca “Pastile iudeilor era aproape” (Ioan 11:55), in timp ce Domnul Isus afirma ca vremea Lui este aproape (referindu-se tot la Paste).  “Vremea Pastelor” era de fapt “vremea Lui”, pentru ca atunci urma sa aiba loc un eveniment care era simbolizat de “Pastele iudeilor”, insa un act careintrece cu importanta sarbatoarea in sine.
La Paste se celebra atunci eliberarea evreilor din robia egipteana si formarea lor ca un popor liber, care apartinea Domnului.  Dumnezeu, prin faptul ca moartea Fiului Sau urma sa aiba loc chiar de Paste, voia sa ne sublinieze faptul ca prin Domnul Isus Hristos vom fi si noi eliberati de robia pacatului, ca vom deveni oameni liberi, constituind un popor al Sau, binecuvantat pentru vesnicie.

Cei care L-au dat mortii pe Domnul Isus, programasera sa faca lucrul acesta cu o alta ocazie (v. Matei 26:1-5)  “Nu in timpul praznicului”, spuneau preotii cei mai de seama si carturarii) “ca sa nu se faca tulburare in norod."
Dumnezeu insa a vegheat ca jertfa Domnului Isus (“Mielul fara cusur si fara pata”), sa fie oferita chiar de Paste, pentru a ne sublinia in mod deosebit conotatia acelui sacrificiu, care ne-a eliberat din robia pacatului si ne-a adus la adevarata viata, “din belsug si vesnica”.
Asa cum mielul pascal era jertfit pentru a asigura viata celor ce ungeau cu sangele sau tocul usii de la intrarea in casa, toa asa si Domnul Isus (“Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii”, cum L-a numit Ioan Botezatorul), prin sangele Sau, ne-a scapat de condamnare si pierzare.

Pavel, in epistola sa catre Evrei, mentioneaza ca “fara varsare de sange (fara jertfire), nu exista iertare/mantuire”!  Ai inteles si tu acest lucru?!
Niciodata nu poti fi iertat prin faptul ca mergi la biserica si faci ritualuri, faci donatii, s.a.m.d.  Iertarea o primesti numai atunci cand crezi in Domnul Isus Hristos, care a ispasit pacatele tale si ale intregii lumi.  “Acesta este trupul Meu care se frange pentru voi, spre iertarea pacatelor, a spus El la acea memorabila ‘Cina de taina’.  Iertarea, ori o ai prin jertfa Lui, ori nu o ai deloc!
Cand a luat “paharul cu rodul vitzei” , Domnul a spus raspicat ca sangele Sau este “sangele legamantului cel nou”…

“Vechiul legamant” a fost incheiat pe baza sangelui animalelor, si s-a bazat pe promisiunea omului ca va indeplini voia si poruncile lui Dumnezeu, dar nu a adus mantuirea niciunui om, pentru ca nimeni nu l-a putut indeplini.  “Legamantul cel nou” insa se bazeaza pe promisiunea Domnului ca va pune in noi o inima noua, si va implini in noi, prin calauzirea Duhului Sfant, poruncile Sale.  Legamantul cel nou aduce mantuirea fiecarui om care il accepta, pentru ca Dumnezeu pune acum legile Sale in inima noastra, facandu-ne capabili a trai in conformitate cu cerintele Lui.
Nu vrei sa intri si tu in legamant cu Dumnezeu, si sa fii in siguranta si fericire pentru vesnicie?!  Incerci in zadar alte modalitati de a fi salvat, intrucat mantuirea nu se poate obtine decat prin acceptarea jertfei Domnului Isus Hristos! 

3)  Implicatia mortii Domnului Isus.
Dupa ce le-a sps ucenicilor ca trupul Sau se va frange pentru iertarea pacatelor oamenilor, si ca sangele Sau va fi dat pentru a ne putea bucura de un legamant nou, Domnul Isus adauga:
“Va spun ca, de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al vitei, pana in ziua cand il voi bea cu voi NOU in Imparatia Tatalui Meu." (Matei 26:29, Marcu 14:25)
Implicatia este ca daca am acceptat jertfa Domnului Isus, vom ajunge in Imparatia lui Dumnezeu, imparatie in care toate lucrurile sunt noi!  Jertfa Domnului Isus nu innoieste doar vietile noastre, ci tot Universul…  La Matei 19:27-29 ni se reda un dialog in care ucenicii intreaba ce rasplatire vor avea fiindca “au lasat totul si L-au urmat” pe Domnul, la care
“Isus le-a raspuns: ‘Adevarat va spun ca atunci cand va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al maririi Sale, LA INNOIREA TUTUROR LUCRURILOR, voi, care M-ati urmat, veti sedea si voi pe douasprezece scaune de domnie si veti judeca pe cele douasprezece semintii ale lui Israel.
Si oricine a lasat case, sau frati, sau surori, sau tata, sau mama, sau nevasta, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi insutit si va mosteni viata vesnica.’”

Va veni deci vremea cand Domnul Isus va innoi totul – “pamant nou si ceruri noi”, etc.!  Pentru credinciosii adevarati, pentru cei care au lasat totul si L-au urmat, adica pentru cei care L-au pus pe Domnul mai presus de tot, vor fi eliminate toate pricinile de tristete, de deznadejde, suparare, suferinta…, care exista acum in lume.
Cei mai multi oameni nu vor sa fie urmasi ai lui Isus Hristos nu pentru ca n-ar vrea sa primeasca si ei rasplata finala, ci pentru ca nu vor sa renunte acum la ceva…, nu vor sa fie de exemplu ocarati sau dispretuiti pentru ca sunt pocaiti, nu vor sa paraseasca mediul lor, biserica lor, traditiile, obiceiurile si datinile…
Domnul Isus ii asigura pe toti care ‘lasa totul, din pricina Lui’, si-L urmeaza, “vor primi inapoi INSUTIT, la innoirea tuturor lucrurilor”.  El se exprima cu siguranta si-n cazul “rodului vitzei”, mentionandu-le ucenicilor ca-l va bea cu ei NOU, in Imparatia Tatalui ceresc.  (Domnul nu spune ca s-ar putea ca si ucenicii sa-l bea, ci se exprima cu hotarare…!)

Se afla Domnul cu ucenicii, la ‘Cina cea de taina’, si ii ‘dadacea’, dar credeti ca n-a stiut El ca Petru se va lepada de El, si ca toti ceilalti Il vor parasi chiar in noaptea aceea?!  Domnul deja ii avertizase de ce se va intampla cu ei, insa a stiut ca ei vor sta cu El si la ‘masa cereasca’!  El a stiut ca jertfa Sa nu are efecte temporare, care sa schimbe oamenilor viata doar pentru o scurta perioada, si sa faca din noi niste ucenici ‘sezonieri’…
Domnul nostru ne-a oferit o jertfa pe baza careia suntem iertati de toate pacatele noastre, trecute, prezente si viitoare.  El nu ne-a oferit o mantuire care se poate pierde, nu ne-a dat cu tzaraita, o viata trecatoare, ci una vesnica, intr-o Imparatie “care nu se clatina”…!  Domnul Isus asigura pe toti care au acceptat jertfa Lui, ca-ntr-o zi vor sta la masa cu El, in Imparatia Tatalui ceresc.

Daca nu am ezitat sa devenim ucenicii Lui, daca L-am acceptat ca Domn si Mantuitor al nostru, si ne-am angajat sa-L urmam, purtand ‘crucea’ si rusinea (batjocura…), avem certitudinea ca vom participa cu El la marea sarbatoare a innoirii tuturor lucrurilor.  Din niste oameni pacatosi, mizerabili, sortiti pieirii…, din niste ‘lut murdar’, El va face niste “vase de cinste”, pentru vesnicie si pentru Imparatia Sa glorioasa!
Fie ca acum nu numai sa contemplam moartea Domnului in locul nostru, dar sa si apreciem acest fapt, si sa-L iubim cu aceeasi pasiune cu care ne-a iubit El!

Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti cu hotararea de a face parte dintre “fiii Imparatiei” Lui, si sa traim si activam zi de zi cu nadejdea ca vom fi prezenti la Cina cea mare, in Imparatia Sa vesnica!  

Navigare
 Index
 Categorii
Voia Lui
Duhul Sfant
Edificare
Aprofundare
Anverguri
Legea
Diverse
Toate_Categoriile
 Noutati
 Contact
 Eu cred...
Spicuiri...

Dumnezeu este TRINITATE, iar omul, se aseamana cu El fiind TRIPARTIT, singura fiinţă care are trup, suflet şi duh (spirit)…!

In IAD nu vor fi oameni, ci nişte fiinte care au fost odata oameni, care au avut “chipul lui Dumnezeu” (chiar dacă ‘sters si schimonosit’), dar au refuzat harul ce li s-a oferit in Domnul Isus Hristos de-a fi rascumparati si restaurati!

Există 3 ‘AGENTI’ ai raului: Eul nostru (“firea pamanteasca”), Lumea şi Satana. Conflictul cu eul se desfasoara la nivelul dorinţelor, la nivelul trupului… Conflictul cu lumea se duce la nivelul influenţelor, a sufletului, a mintii... Conflictul cu Satana are loc la nivelul personalitatii, la nivelul duhului…

Domnul nu ne-a ales pentru meritele noastre, pentru c-am avea ‘capacitati’ deosebite…
Lui Ii place să ne cheme şi s-acceptam slujirea cu smerenie, dragoste si devotament!

“PASTORUL” nu-i totuna cu ‘ciobanul’, dar nici de-un singur fel… Unii sunt pastori adevarati, atasati permanent de ‘turma’, si se se sacrifica…, altii sunt ‘parati’, sunt temporar şi indiferenţi, dar care pretind a fi bine ‘platiţi’.

Mai toţi scapam ESENTA pacatului…! Pacat inseamna faradelege, vrasmasie cu Dumnezeu si greşirea ‘ţintei’ pentru care am fost creaţi…, ţintă pe care nu ne-o punem/stabilim noi ci a hotărât-o deja Dumnezeu: Sa traim pentru slava si glorificarea Sa si sa administram creatia…

TIMPUL este o paranteza a eternitatii...
Vesnicia se intrerupe in punctul ‘Alfa’, (corespunzator finalizării creatiei si ‘caderii omului’), si va reintra pe fagas la “implinirea vremurilor”, in punctul ‘Omega’, (corespunzător unui “cer nou” si “pamant nou”), sub denumirea de “Vecii vecilor”.
(Va urma…!)